Republica Moldova
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
||||||||
| Imn național Limba Noastră |
||||||||
 |
||||||||
| Capitală • Populație • Coordonate |
Chișinău[1] 794.800 (2012) 47°1′7″N, 28°86′87″E |
|||||||
| Limbi oficiale | Română | |||||||
| Sistem politic | Republică parlamentară | |||||||
| Marian Lupu (interimar) [2] Vlad Filat |
||||||||
| Independență – declarată – recunoscută |
față de URSS 27 august 1991 25 decembrie 1991 |
|||||||
| Suprafață • Totală • % apa |
Loc 139 33.847 km² 1,4 |
|||||||
| Populație • Totală • Densitate |
Loc 130 3 559 500 (2012) 120.0 loc./km² |
|||||||
| PIB (nominal) • Total (2011) • PIB per capita |
$7,20 miliarde $2.022 |
|||||||
| PIB (PPC) • Total (2011) • PIB per capita |
$12.04 miliarde $3.383 |
|||||||
| IDU (2011) | ▲ 0,649 (loc 111) – moderat | |||||||
| Monedă | Leu (MDL) = 100 bani |
|||||||
| Fus orar • vară |
UTC+2 UTC+3 |
|||||||
| Domeniu internet | .md |
|||||||
| Prefix telefonic | +373 |
|||||||
| Prefix radiofonic | ERA-ERZ |
|||||||
| Siglă pentru mașini | MD | |||||||
| Cod ISO | 498 / MDA / MD | |||||||
| Membru al: ONU, Uniunea Latină, Consiliul Europei, OSCE, GUAM, CSI, OCEMN | ||||||||
|
1 Limbile găgăuză și rusă sunt de asemenea oficiale în Găgăuzia, iar rusa și ucraineana sunt oficiale în Transnistria. 2Până în 1992 s-a folosit Cuponul moldovenesc. 3„Limba moldovenească” este denumirea limbii române dată în constituția Republicii Moldova. |
||||||||
| Toate statele lumii | ||||||||
„Basarabia” ca gubernie rusească (între Prut și Nistru, de la Hotin la Dunăre și la Marea Neagră) și-a declarat pentru prima oară suveranitatea la data de 21 noiembrie 1917, sub denumirea de „Republica Democrată Moldovenească”. Aceasta și-a declarat independența la data de 24 ianuarie 1918, iar la 27 martie 1918 s-a unit cu România, devenind astfel o provincie a Regatului, cu 9 județe. Înaintea celui de al Doilea Rǎzboi Mondial, la data de 28 iunie 1940, în contextul geopolitic creat de anexa secretă imperialistă a pactului Hitler-Stalin, România a cedat Basarabia Uniunii Sovietice[6][7]. În luna August 1940, teritoriul anexat fost împărțit de Moscova între RSS Moldovenească și RSS Ucraineană. În perioada dintre vara anului 1941 și vara anului 1944 a redevenit parte a României, care a recuperat-o atacând URSS împreună cu Germania nazistă, apoi din nou republică sovietică în perioada 1944-1991. Odată cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova a devenit stat independent la data de 27 august 1991, și membru al ONU.
Republica Moldova cuprinde actualmente două treimi din fosta gubernie Basarabia delimitată de ruși, și Transnistria, un teritoriu în stânga Nistrului, parte a Podoliei istorice. Transnistria este locuită în majoritate de moldoveni (români moldoveni) (40% după recensământul din 1989 și 31.9% după cel din 2004), și în proporții relativ egale de ruși și ucraineni. Acest teritoriu (transnistrian) este o rămășiță a RSSA Moldovenești din perioada interbelică. În 1990, odată cu izbucnirea conflictului din Transnistria, autoritățile Republicii Moldova de la Chișinău au pierdut posibilitatea de a controla această regiune, care își autoproclamase independența - nerecunoscută internațional - sub numele de Republica Moldovenească Nistreană, și având în administrare în dreapta Nistrului orașul Tighina și câteva alte localități.
Cetățenii Republicii Moldova sunt, în proporție de două treimi, vorbitori ai limbii române, denumită constituțional „limba moldovenească”, și în proporție de o treime vorbitori ai altor limbi, cu precădere rusă, ucraineană, bulgară, găgăuză și altele. Conform constituției, vorbitorii limbii române au posibilitatea să se declare „Moldoveni” sau „Români” : daca aleg prima variantă, li se aplică în mod excluziv denumirea de „Moldoveni”, refuzată celorlalți cetățeni ; dacă aleg a doua variantă, sunt considerați „minoritari” în propria lor țară, aidoma vorbitorilor celorlalte limbi. Această situație juridică a stârnit o controversă identitară încă nerezolvată, care reprezintă o piedică în relațiile cu România și cu Uniunea Europeană, deoarece prima nu admite denumirea de „Moldovenească” pentru limba română, iar cea din urmă, prin vocea comisarului Gunther Verheugen, propusese în 2003 ca denumirea de „Moldoveni” sa fie aplicată deopotrivă tuturor cetățenilor țării indiferent de limbi, comunitățile lingvistice fiind de partea lor denumite toate după limbile vorbite și putându-se toate liber referi la cultura și istoria popoarelor lor respective de peste hotare (cum este deja cazul rușilor, ucrainenilor sau bulgarilor)[8].
În ciuda acestor dificultăți, Republica Moldova este un candidat potențial la aderarea în Uniunea Europeană, și cele două structuri politice vecine au stabilit un acord de cooperare, menit să îmbunătățească și extindă relațiile dintre ele.
Republica Moldova este totodată și un membrul al Parteneriatului pentru pace (program lansat de NATO, din care fac parte și Serbia, Bosnia, Muntenegru și Macedonia).
Cuprins[ascunde] |
[modificare] Istorie
Pentru detalii, vezi: Istoria Republicii Moldova.
[modificare] Antichitate
[modificare] Moldova medievală
[modificare] Stăpânirea rusească
Dezvoltarea economică a guberniei Basarabia (după deslipirea de statul românesc Moldova), sub adminstrația rusească, s-a efectuat în perspectiva unei economii de export de grâne și vite spre portul Odesa și în paralel cu un proces de rusificare intensă a acestei regiuni, cum se proceda în toate zonele de populație ne-rusă din imperiul țarist rus. Este semnificativa proporția covârșitoare a românilor în 1817 în Moldova de Răsărit: 86%. În acest cadru au fost construite căile ferate și zonele urbane noi din Chișinău și Bălți, care au devenit (demografic) orașe preponderent rusești în mijlocul autohtonilor moldoveni de origine română.
Pentru a îndepărta Rusia de la gurile Dunării, marile puteri europene, prin Tratatul de la Paris din 1856, i-au restituit Principatul Moldovei trei județe din sudul Basarabiei : Cahul, Bolgrad și Ismail. La 24 ianuarie 1859, Principatul Moldovei, prin unirea cu cel al Țării Românești sub domnia unică a românului moldovean Alexandru Ioan Cuza, a participat la întemeierea statului național român, care cuprindea atunci și sudul Basarabiei.
Prin Tratatul de la Berlin (1878), marile puteri au obligat România să cedeze Rusiei sudul Basarabiei în schimbul Dobrogei și a recunoașterii, de jure, a independenței României față de Imperiul Otoman. Lucrul acesta a adâncit resentimentele românești față de politica Rusiei în raport cu integritatea României.
[modificare] Reîntregirea României
Pentru detalii, vezi: Unirea Basarabiei cu România și România Mare.
După Revoluția Rusă, Basarabia și-a proclamat independența sub numele de Republica democratică moldovenească în ianuarie 1918, iar la 9 aprilie, s-a unit cu Regatul României.[modificare] Pactul germano-rus și Basarabia română
Ulterior, în iunie 1940, în contextul pactului imperialist Germano-Sovietic, România a fost forțată să cedeze Basarabia, dar și Bucovina de Nord și Ținutul Herței (parte din Moldova apuseană) care nu făcuseră niciodată parte din Imperiul rusesc[10][11]. La 2 august 1940, Uniunea Sovietică a proclamat pe teritoriul Est-Moldovei românești, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care cuprindea cea mai mare parte a fostei gubernii Basarabia, dar și un teritoriu din Podolia, în stânga Nistrului. Herța, Bucovina de Nord și Bugeacul au fost încorporate în RSS Ucraineană, unde s-au petrecut nenumărate ucideri in masă asupra românilor/moldovenilor.[modificare] Al Doilea Război Mondial
[modificare] Destrămarea Uniunii Sovietice și Basarabia
La 27 august 1991 în decursul procesului de destrămare a URSS-ului (Uniunii Sovietice) în state naționale, Republica Moldova și-a declarat independența, devenind un stat-membru al ONU.[modificare] Proclamarea independenței
În urma alegerilor parlamentare de la 5 aprilie 2009, Partidul Comunist din R.Moldova (pro-sovietic) a câștigat 50% din voturi, urmat de cǎtre Partidul Liberal cu 13% și Partidul Liberal Democrat cu 12%.
Vezi și: Protestele de la Chișinău din 2009
Partidele de opoziție au blocat de două ori alegerea candidatului
comunist la funcția de președinte ceea ce a dus la dizolvarea
parlamentului și organizarea de alegeri anticipate pe 29 iulie 2009, la
care Partidul Comuniștilor se plasează din nou pe primul loc, dar nu obține majoritatea, partidele de opoziție (PL, PLDM, AMN și PDM)
putând forma noul guvern. Opoziția a format noul guvern de dreapta și a
încercat să aleagă președintele, unicul candidat la funcția de
președinte fiind Marian Lupu, actualul președinte al PDM, PCRM nu a
înaintat nici un candidat. Au avut loc două încercări de a alege
președintele și ambele au fost boicotate de către PCRM.[modificare] Geografie
Pentru detalii, vezi: Geografia Republicii Moldova.
[modificare] Relief
[modificare] Sol
Solul constituie principala bogăție naturală a Republicii Moldovei. Fondul funciar al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2010 constituie 3,384 mln ha. Terenurile agricole ocupă circa 2 mln ha (74,0 la sută)[17], inclusiv: terenuri arabile – 1820,5 mii ha (72,7 la sută), plantații pomiviticole – 303,0 mii ha (12,1 la sută), pajiști – 356,1 mii ha (14,2 la sută) [18]. Cernoziomurile se caracterizează prin culoare închisă și o grosime mare a stratului de humus, având o structură bine pronunțată. Pe teritoriul Republicii Moldova sunt răspândite mai multe subtipuri de cernoziom : cernoziomuri tipice moderat humificate și cele levigate, care sunt unele din cele mai fertile cernoziomuri, ce conțin 5-7% de humus; cernoziomuri tipice slab humificate și cele carbonatice, care conțin 3-4% de humus.
[modificare] Climă
Iarna în Republica Moldova este blândă cu temperatura medie în ianuarie de -5 °C — -3 °C, în unele zile ea poate să coboare la -15 °C — -20 °C, iar în cazul pătrunderii maselor de aer arctic chiar până la -35 °C. Primăvara este un anotimp instabil când se mărește numărul zilelor cu soare și temperatura medie a aerului este în creștere. În mai temperatura se stabilește în jurul gradației 15 °C și scade pericolul înghețurilor târzii. Vara este călduroasă și de lungă durată, cu perioade mari lipsite de precipitații. Temperatura medie în iulie este de 19,5 °C — 22 °C, dar uneori poate atinge cota de 35 °C — 40 °C. Vara ploile de cele mai dese ori sunt scurte și abundente, provocând uneori inundații locale. Toamna este și ea caldă și lungă. În noiembrie temperatura medie coboară la 3 °C — 5 °C și pot începe primele ninsori și înghețuri.
Moldova este frecvent afectată de fenomenul de secetă și suferă din cauza resurselor limitate de apă.
[modificare] Flora și fauna
Se pot găsi 2.300 de specii de plante sălbatice, spre exemplu stejar, fag, jugastru și tei. Sunt 68 de specii de mamiferi (spre exemplu vulpe, căprioară, cerb, mistreț), 270 de specii de păsări și 10 mii de specii de animale nevertebrate.[modificare] Hidrografia
Bazinul hidrografic al Republicii Moldova este reprezentat prin 3621 râuri și pâraie, inclusiv 7 cu lungimea de peste 100 km, 247 - de peste 10 km, 57 lacuri, cu suprafața oglinzii apei de 62,2 km2, și circa 3000 iazuri și rezervoare de acumulare, cu un volum de 1,8 km3 și suprafața oglinzii apei de 333 km². Cele mai mari râuri care curg pe teritoriul țării sunt Dunarea, Nistrul și Prutul, cu un volum anual de scurgere de 13,6 km3 .[modificare] Politică
Pentru detalii, vezi: politica Republicii Moldova.
Parlamentul
Republicii Moldova unicameral are 101 de locuri (majoritatea simplă,
conform Curții Constituționale, fiind de 52 voturi), iar membrii săi
sunt aleși prin vot popular la fiecare 4 ani. Parlamentul alege
președintele (șeful statului). Președintele propune prim-ministrul (șeful guvernului) care la rândul său întemeiază un cabinet guvernamental, ambele cu acordul Parlamentului.După alegerile din 6 martie 2005, majoritatea parlamentară o deține Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), care dispune de 55 locuri. Opoziția este reprezentată de patru formațiuni politice - Alianța "Moldova Noastră" - 13 locuri, Partidul Democrat din Moldova - 9 locuri, Partidul Popular Creștin Democrat - 7 locuri, Partidul Social-Liberal - 3 locuri, precum și de 14 deputați neafiliați (inclusiv 4 deputați membri ai Partidului Democrației Sociale și 2 deputați membri ai Partidului Național Liberal, formațiuni constituite după alegerile parlamentare din 6 martie 2005).
Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 sunt câștigate din nou de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova - 60 locuri, acesta fiind acuzat de opoziție că a fraudat masiv alegerile, urmat de Partidul Liberal - 15 locuri, Partidul Liberal Democrat - 15 locuri și Alianța Moldova Noastră - 11 locuri.
Spectrul politic din Moldova s-a schimbat în mod vizibil din 2005. Blocul “Moldova Democrată” (BMD), aflat în opoziție, a obținut 29% din voturi la alegerile din 2005. Această formațiune s-a dezintegrat însă în decurs de câteva săptămâni de la alegeri, după ce PDM și PSL s-au despărțit de Bloc, lăsând doar Alianța “Moldova Noastră” (AMN). În vreme ce PPCD și PDM au menținut într-o oarecare măsură colaborarea cu PCRM, aflat la putere, PSL a retras în mod public sprijinul acordat anterior PCRM. Restul opoziției de centru și centru dreapta constă în principal din Partidul Social-Democrat din Moldova (PSDM), Partidul Democrației Sociale (PDS), Partidul Popular Republican (PPR) și Partidul Național Liberal (PNL)3. Opoziția de stânga este reprezentată în principal de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova "Patria-Rodina" (PSRM) și de Mișcarea Social-Politică “Ravnopravie”.
Vezi și: lista formațiunilor politice din Republica Moldova, controversa identitară în Republica Moldova, și mișcarea pentru reunificarea României cu Moldova
[modificare] Împărțire administrativă
Pentru detalii, vezi: împărțirea administrativă a Republicii Moldova.
În urma adoptării legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova (2006) au fost înființate și 3 regiuni de dezvoltare care vor avea scopul de a stimula atragerea de fonduri și investiții și de a asigura o dezvoltare durabilă.[1][2]
Raioanele Republicii Moldova:
Distribuția populației în profil teritorial relevă faptul că 21% din locuitorii Republicii Moldova (fiecare al cincilea) trăiesc în mun. Chișinău, 4,6% în U.T.A. Găgăuzia, 3,8% în mun. Bălți. Raioanele cu o populație de peste 100 mii locuitori sunt : Cahul, Hîncești, Orhei, Ungheni. Cel mai mic număr de locuitori îl au raioanele Basarabeasca (29 mii), Dubăsari (34 mii), Șoldănești (42 mii) și Taraclia (43 mii).
[modificare] Economie
Pentru detalii, vezi: Economia Republicii Moldova.
Deși se bucură de o climă favorabilă și de un pământ fertil,
Republica Moldova este astăzi cel mai sărac stat european, cu un PIB
anual pe cap de locuitor de numai 2937$. După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu și-a revenit decât în anul 2000.
Ponderea cea mai importantă în economie o deține sectorul agricol.
Principalele produse moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și
tutunul. Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal
din Rusia.Construcția Terminalului petrolier de la Giurgiulești, care urmează să mărească accesul Moldovei la piața internațională de petrol și să micșoreze dependența sa energetică cronică față de Rusia, a fost finalizată la sfârșitul anului 2006.
Pe de altă parte o mare parte a populației a fost nevoită să plece peste hotare în căutare de noi surse financiare. În prezent, mai mult de jumătate de milion din populația aptă de muncă lucrează în străinătate. Banii transferați în țară de aceasta parte a populației constituie cea mai importantă sursă a PIB-ului (cca. 1.7 miliarde dolari legal).
În aprilie 2007, în scopul eliminării activităților ilegale, s-a aprobat amnistierea fiscală completă pentru activitățile economice efectuate înainte de 1 ianuarie 2007, legalizarea capitalului ilegal contra 5% din sumă și anularea impozitului pe venit.
Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a economiei, rolul major în creșterea economică revine populației plecate peste hotarele republicii. Datele Băncii Mondiale arată că o treime din PIB-ul țării este furnizat de moldovenii care lucrează în străinătate[19].
Salariul mediu în Republica Moldova a înregistrat o creștere pozitivă constantă dupa anul 1999, fiind de 2972,2 lei (180 Euro) în anul 2010[23] si 3134,2 lei (195 Euro) în primele 9 luni ale anului 2011.[24] Cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2012, a fost stabilit în mărime de 3550 lei (220 euro) sau cu 250 lei mai mare decât cel aplicabil în anul 2011. Decizia a fost luată în cadrul ședinței cabinetului de miniștri ce s-a desfășurat pe data de 18 noiembrie 2011.[25]. Autoritățile estimează că în perioada următorilor trei ani câștigul salarial mediu lunar în ansamblu pe economie se va majora de circa 1,3 ori și va atinge în anul 2014 mărimea de 4400 lei (cca 275 euro). [26]
[modificare] Transport
Pentru detalii, vezi: Transportul în Republica Moldova.
Pentru detalii, vezi: Calea Ferată din Moldova.
Principalele mijloace de transport în Republica Moldova sunt caile ferate
1,138 km (707 mile) și un sistem de autostrăzi (12,730 km / 7910 mile
total, inclusiv 10,937 km / 6796 mile de suprafețele pavate). Singura
poartă aeriană internațională din Moldova este Aeroportul Internațional Chișinău. Portul de la Giurgiulești pe Dunăre este compatibil cu nave maritime mici si mijlocii. Navele de pe Prut și Nistru joacă un rol modest în sistemul de transport al țării.[modificare] Comunicații electronice
Pentru detalii, vezi: Comunicații electonice în Republica Moldova.
Autoritatea publică care reglementează activitatea în domeniul
comunicațiilor electronice și al tehnologiei informației este Agenția
națională pentru reglementare în comunicații electronice și tehnologia
informației (ANRCETI).În Moldova activează patru furnizori autorizați de telefonie mobilă : trei în standartul GSM — Orange, Moldcell, Eventis Mobile și unu în standartul CDMA - Unité. Încă un furnizor neautorizat activează pe teritoriul Transnistriei — Interdnestrcom. Rata de penetrare a telefoniei mobile în a.2009 a fost înregistrată de 78,1 % sau 2 785 000 de abonați (fără Transnistria).
În piața de telefonie fixă activează — Moldtelecom, Arax, StarNet, Calea Ferată din Moldova, Sicres și alții, unde rata pieței, în funcția de numărul de abonați a companiei Moldtelecom este de 98 %.
Cei mai mari provaideri de Internet — Moldtelecom (71,5%), StarNet (15,5%), SunCommunication (4,4%) - unde % arată ponderea operatorilor pe piața serviciilor în bandă largă în funcție de numărul de abonați[27].
În 2009 ponderea valorii adăugate brute a sectorului TIC în PIB-ul țării este de 9,37 %.
[modificare] Demografie
Pentru detalii, vezi: Populația Republicii Moldova.
Scăderea populației în R. Moldova are un ritm mediu anual de 0,5%. În
perioada dintre cele două recensăminte, dintre 1989 și 2004 , populația
R. Moldova a scăzut cu 350 mii persoane, inclusiv persoane declarate ca
fiind plecate în străinătate mai mult de 1 an. Astfel, ritmul mediu
anual de scădere a populației este de 0,5%. La 1 ianuarie 2007, numărul
populației stabile a RM era de 3,95 milioane persoane.Populația de sex feminin continuă să fie predominantă (51,9% din total populație în 2004 și 52,3% în 1989). Numărul femeilor înregistrate la ultimul recensământ a fost de 1755643 persoane, depășind cu 128 mii numărul bărbaților. Astfel, la 1000 de persoane de sex feminin reveneau 927 de persoane de sex masculin, față de 912 în 1989.
În pofida faptului că scăderea numărului populației feminine în această perioadă a fost mai mare decât cea a populației masculine, decalajul numeric între sexe s-a păstrat. Femeile sunt mai numeroase după vârsta de 30 de ani.
Populația în vârstă aptă de muncă (bărbați 16 - 61 ani, femei 16 - 56 ani) a înregistrat o pondere de 63,9 % din total populație pe țară, majorându-se cu 8,8 puncte procentuale față de 1989. Această majorare a fost cauzată de completarea acestei categorii de populație cu persoane născute în anii optzeci, caracterizați printr-un înalt nivel de natalitate și de majorarea vârstei de pensie cu câte doi ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
În Republica Moldova se face evidentă accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, în primul rând, prin reducerea numărului persoanelor tinere cu vârsta sub 15 ani și, concomitent, prin creșterea numărului populației vârstnice (de 60 de ani și peste). În 1989 aceste categorii de populație constituiau respectiv 29,6% și 12,6% din total populație, iar în 2004 - 21,0% și 14,3%. La recensământul din 2004 au fost înregistrate 97 persoane în vârstă de peste 100 de ani, 85 din acestea fiind femei, iar 79 persoane locuiau la țară.
[modificare] Componența Registrului de stat al populației în profil administrativ-teritorial
| Date statistice referitor la componența Registrului de stat al populației în profil administrativ-teritorial (starea la 1 februarie 2011) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
[modificare] Naționalități
-
Harta etnică a Republicii Moldova la nivel de comune
-
Ponderea românilor în Republica Moldova la nivel de comune
-
Ponderea ucrainenilor în Republica Moldova la nivel de comune
-
Ponderea rușilor în Republica Moldova la nivel de comune
-
Ponderea găgăuzilor în Republica Moldova la nivel de comune
-
Ponderea bulgarilor în Republica Moldova la nivel de comune
Conform recensămintelor care au avut loc în 2004, separat în teritoriul controlat de guvernul moldovean și în Transnistria, situația este[29]:
| # | Naționalitate | R. Moldova | % Mold | Transnistria | % Tran | Total | % | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1. | Românofoni declarați Moldoveni | 2.564.849 | 76,2% | 177.156 | 31,9% | 2.742.005 | 69,5% | |
| 2. | Ucraineni | 282.406 | 8,3% | 159.940 | 28,8% | 442.346 | 11,2% | |
| 3. | Ruși | 201.218 | 5,9% | 168.270 | 30,3% | 369.488 | 9,4% | |
| 4. | Găgăuzi | 147.500 | 4,4% | 11.107 | 2,0% | 158.607 | 4,0% | |
| 5. | Românofoni declarați Români | 73.276 | 2,2% | 1000 | 0,5 | 74.276 | 2,0% (?) | |
| 6. | Bulgari | 65.662 | 1,9% | 11.107 | 2,0% | 76.769 | 1,9% | |
| 7. | Alții | 48.421 | 1,4% | 27.767 | 5,0% | 76.188 | 1,9% | |
| 8. | Total românofoni | 2.638.125 | 78,4% | 178.156 | 32,4% | 2.816.281 | 71,5% (?) | |
| 9. | TOTAL | 3.383.332 | 100% | 555.347 | 100% | 3.938.679 | 100% |
Notă: Autoritățile din Transnistria au publicat doar procentajele grupurilor etnice, numărul corespunzător de persoane a fost calculat pe baza acestor procentaje. Numărul sau procentajul persoanelor din Transnistria care s-ar fi declarat drept "români" n-a fost publicat, fiind inclus inclus în categoria "alții".
- Recensământul a inclus o parte din moldovenii care locuiau de mai mult de un an peste hotare la momentul organizării recenzării.
- Subiectele din chestionare ce țin de naționalitate și limbă au fost cele mai delicate, în special înregistrarea răspunsurilor de "moldovean" sau "român" dat fiind că acestea se excludeau reciproc (declararea ca "român" având consecința de a fi exclus dintre moldoveni, și vice-versa) și de aceea a conclus că o atenție deosebită va trebui să fie acordată la utilizarea acestor date.
[modificare] Compoziție lingvistică
Majoritatea rușilor, ucrainenilor, găgăuzilor și bulgarilor au indicat ca limbă maternă una singură, respectiv limbile rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară, pentru care nu există mai multe denumiri oficiale ca în cazul limbii române. Însă limba rusă fiind de facto limba de comunicare interetnică, fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar și fiecare al patrulea găgăuz au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. Doar 5% din moldoveni au declarat că vorbesc de obicei limba rusă.
Dacă circa 380.000 de cetățeni ai Republicii Moldova declară limba rusă ca limbă maternă, peste 500.000 persoane declară rusa ca limba pe care o folosesc de obicei, indiferent că se declară moldoveni (români), ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. În comparație cu recensământul din 1989, folosirea zilnică al limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza emigrației multor ruși din republică, precum și din cauza diminuării politicii de rusificare, în administrație fiind mult mai mulți români (moldoveni).
[modificare] Religie
După un recensămintul din 2004:
- Ortodoxism 93,34%, dintre care:
- Ortodocși aparținând de Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Moscovei) 60%
- Ortodocși aparținând de Mitropolia Basarabiei (subordonată Patriarhiei Române) 23%
- Ortodocși aparținând direct de Biserica Ortodoxă Rusă 6,6%
- Protestantism de orice curent 1,98%
- Creștinism de rit vechi 0,15%
- Catolicism 0,14%
- Altă religie 0,88%
- Fără religie (agnostici și atei declarați) 1,35%
- Nedeclarați 2,24%
[modificare] Cetățenie
În anul 2008 au fost aprobate 5.585 de cereri de acordare și redobândire a cetățeniei române, iar în 2009 au fost aprobate 15.898 cereri.[32] În anul 2009, un număr de 2.600 de persoane din Republica Moldova au primit cetățenia bulgară. [33][modificare] Transportul
Principalul mijloc de transport în Republica Moldova sunt căile ferate (1 138 km) și un sistem de șosele (12 730 km global, inclusiv 10 937 km de drumuri pavate). Singura poartă de intrare aeriană internațională din Republica Moldova este Aeroportul Internațional Chișinău. Terminalul de la Giurgiulești de pe Dunăre este compatibil cu navele maritime mici. Traficul navelor de pe Prut și Nistru reprezintă o pondere modestă în sistemul de transport al țării.[modificare] Cultură
Pentru detalii, vezi: Cultura Republicii Moldova.
Cultura Republicii Moldova prezintă o paletă largă de activități culturale: literatura, teatrul, muzica, artele plastice, arhitectura, cinematografia, radiodifuziunea și televiziunea, arta fotografică, designul, circul, arta populară, arhivele și bibliotecile, editarea de cărți, cercetarea științifică, turismul cultural și altele.Activitatea concertistică academică este asigurată de trei instituții concertistice: Filarmonica Națională ”Serghei Lunchevici” (2 săli de concert, orchestră simfonică, capelă corală, ansamblu de muzică populară); Sala cu Orgă (orchestră de cameră și cor de cameră); Palatul Național (Organizația Concertistică și de Impresariat „Moldova-Concert”: formații artistice de muzică și dansuri populare, de muzică ușoară).
Folclorul în Republica Moldova are o puternică bază de origine daco-latină și cuprinde un sistem de credințe și obiceiuri populare, concretizate în muzică și dans, în poezia și proza orală, mitologie, ritualuri, teatru popular etc. Acest patrimoniu cultural, în ansamblul manifestărilor sale, constituie un domeniu amplu, de o valoare deosebită, al artei naționale, care nu numai a precedat formele ei culte, ci a și continuat să se dezvolte în epoca modernă, asigurînd culturii profesioniste substanța originalității ei etnice.
Republica Moldova are un total de 22 instituții de spectacol: 18 teatre dramatice, un teatru de operă și balet, un teatru etno-folcloric și 2 teatre de păpuși. 17 teatre sînt situate în capitala țării și 5 – în alte localități. Cele mai importante teatre participă cu succes la festivaluri în străinătate, organizează festivaluri internaționale acasă, întreprind turnee în Franța, Italia, SUA, Rusia, Japonia, China, România, în alte țări.
[modificare] Patrimoniu cultural
Patrimoniul cultural mobil este deținut de către peste 100 de muzee din țară, dintre care 5 muzee și 7 filiale sînt subordonate direct Ministerului Culturii și Turismului, iar 66 – organelor administrației publice locale. Fondurile acestora conțin circa 800.000 piese de patrimoniu ce țin de istoria și cultura națională și cea universală.
Patrimoniul arheologic al Republicii Moldova este bogat în opere de artă de o vechime considerabilă. Au fost depistate mostre de sculptură încă din perioada paleoliticului tîrziu. Ceramica culturii Cucuteni din perioada eneolitică este atestată în mai multe localități ale Republicii Moldova și posedă valențe artistice incontestabile, prezentînd o întreagă mitologie în imagini.
[modificare] Media
Pentru detalii, vezi: Listă de canale de televiziune în limba română.
Primul post de radio din Chișinău, Radio Basarabia, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939, prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană.[34] Prima televiziune, TV Moldova 1, și-a început emisia pe 30 aprilie 1958.
Fosta televiziune sovietică, cu sediul la Moscova, a continuat să transmită în Moldova, exclusiv în limba rusă. Concomitent, televiziunea de stat din România (Televiziunea Română) a început să-și transmită programele de la București, ulterior emisia acestei televiziuni a fost sistată, invocându-se motive financiare si inlocuita cu televiziunea moldoveneasca 2Plus, care in mare parte retransmite televiziunea nationala din Romania, TVR 1. Toate cele trei televiziuni sunt transmise și în prezent în regim gratuit și acoperă aproximativ întreg teritoriul Moldovei.
Așadar în anii de după independență în Moldova au început să apără primele posturi de televiziune autohtone: ProTV Chișinău, TVC21, NIT TV, EuTV Chișinău, TV7. În anul 2010 apar două televiziuni de știri, Jurnal TV și Publika TV.
[modificare] Tradiții
Multe evenimente tradiționale moldovenești reprezintă un amalgam de elemente caracteristice calendarului agricol, păstoresc, religios și civil, amestec, care în Moldova s-a transformat într-un permanent izvor de bunavoință, căldură și ospitalitate.
Oaspeții Moldovei în timpul sărbătorilor pot participa la un șir de evenimente culturale: concerte („Mărțișor”, „Cireșar”, „Vă invită Maria Biesu” etc.), teatre („Bitei” etc.), parade și manifestări de masa de Ziua Independenței, „Limba Noastră”, hramurile orașelor și satelor etc. Zilele roadei sunt marcate în orasele și satele noastre prin iarmaroace tradiționale. În timpul acestor evenimente turiștii străini pot cunoaște îndeaproape folclorul, costumele tradiționale, piesele de artizanat, etc.
Apar multe tradiții cu caracter familiar: cumetriile, nunțile, petrecerile etc., care în sate s-au transformat în adevărate spectacole cu mulți oaspeti și daruri. Tradiționale în Moldova sunt șezătorile în zilele de iarnă cu cântece de lăutari și dansuri.
Se zice[formulare evazivă] că orice oaspete în Moldova este și prieten.
Există extrem de multe similarități între sărbătorile din Moldova și cele din România, fiind considerate identice.
[modificare] Sărbători oficiale [35]
- 1 ianuarie – Revelion;
- 7 și 8 ianuarie – Nașterea lui Iisus Hristos (Crăciunul);
- 8 martie – Ziua internațională a femeii;
- prima și a doua zi de Paște conform calendarului bisericesc;
- ziua de luni la o săptămână după Paște (Paștele Blajinilor);
- 1 mai – Ziua internațională a solidarității oamenilor muncii;
- 9 mai – Așa-numita „Zi a Victoriei” și a comemorării eroilor căzuți pentru așa-numita eliberare a patriei;
- 27 august – Ziua Independenței (Republica Moldova);[36]
- 31 august – sărbătoarea „Limba noastră”;
- Ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit de primăria municipiului, orașului, comunei, satului.[37]
[modificare] Turism
Pe 1 iunie 2006, în cadrul unei conferințe internaționale, Organizația de Promovare a Exportului din Moldova (OPEM) a anunțat finalizarea proiectului de creare a brandului Republicii Moldova, care va fi prezentat peste hotare cu sloganul „Discover us”. Brandul Republicii Moldova va fi prezentat în șapte state: România, Italia, Germania, Regatul Unit, Elveția, Franța și Polonia.[39]
[modificare] Turismul rural
- Cazare în case tradiționale de tip rural;
- Posibilitatea de încadrare în activități și preocupări rurale;
- Familiarizarea cu folclorul, distracțiile și tradițiile locale;
- Familiarizarea cu meșteșugurile practicate în localitatea dată, precum și posibilitatea de participare a doritorilor la procesul meșteșugăritului;
- Posibilitatea de procurare a produselor meșteșugărești.
[modificare] Turismul vitivinicol
Podgoriile moldovenești, de asemenea, constituie un important obiectiv turistic din sectorul rural. De secole, în Moldova s-au format bogate tradiții de cultivare a viței de vie și de producere a vinului. În prezent, în țară funcționează 142 fabrici de vinuri. 23 dintre acestea dispun de condiții și experiență în ceea ce privește primirea vizitatorilor. Aici turiștii au posibilitatea de a lua cunoștință de tehnologia producerii vinurilor, de a urmări cum sînt îmbuteliate și, desigur, de a gusta produsul finit. Prin calitatea lor, multe dintre vinurile produse în țara se bucură de o bună reputație pe plan internațional.[modificare] Vezi și
- Istoria României
- Listă de orașe din Republica Moldova
- Mass media în Republica Moldova
- Comunicații în Republica Moldova
- Transportul în Republica Moldova
- Armata Republicii Moldova
- Declarația de Independență a Republicii Moldova
- Republica Moldova după independență
- Relațiile româno-moldovene
- Relațiile externe ale Republicii Moldova
- Rusificarea românilor
- Securitatea internă a Republicii Moldova
- Criminalitatea în Republica Moldova
- Personalități din Basarabia
[modificare] Note
- ^ Articolul 14 a Constitutiei Republicii cu privire la Capitala Republicii Moldova
- ^ Mihai Ghimpu a fost ales președinte interimar al Republicii Moldova
- ^ Pagina Oficială a Republicii Moldova în rețeaua Internet.
- ^ Tur.md - Despre Moldova
- ^ Constantin C. Giurescu - Istoria românilor, vol III, București: Editura Bic All, 2007, ISBN 978-973-571-707-0, pp. 238-239
- ^ Constantiniu, Florin: Între Hitler și Stalin; România și pactul Ribbentrop - Molotov, București, Danubius, 1991.
- ^ Constantiniu, Florin: Hitler, Stalin și România - România și geneza Operațiunii „Barbarossa”, București, Univers Enciclopedic, 2002
- ^ Günter Verheugen, discurs la Chișinău, 4–5 decembrie 2003 ; la 12 februarie 2006 într-un interviu acordat la Deutsche Welle, Verheugen declara că atâta vreme cât Dreptul pământean nu va fi integrat în constituțiile fostelor republici sovietice, acestea nu vor putea fi integrate în Uniunea Europeană.
- ^ Flux, 23 mai 2008 Mihai Adauge: - Actul din 1812 a fost începutul unui calvar cu consecințe grave resimțite și peste sute de ani. Moldova integrală (dintre dintre Nistru și Carpați) avusese până atunci, între sec. XVI÷XIX, statut de suzeranitate în raport cu Imperiul Otoman. Aceasta însemna că Moldova nu fusese cucerită de către Poarta Otomană și turcii fuseseră nevoiți să încheie anumite tratate cu acest stat medieval românesc. Aceste tratate prevedeau mai multe clauze, între care privitor la perioada dintre secolul XVI și până la 1812, în aceste acte era menționat faptul că Țara Moldovei este un stat liber. Cu alte cuvinte, Poarta Otomană nu avea dreptul să anexeze sau să ocupe acest stat. Astfel, nici Imperiul Rus nu avea acest drept. De asemenea, Imperiul Rus nu avea dreptul să negocieze o clauză de anexare cu Imperiul Otoman. A fost un act criminal, o fraudă care vine în contradicție cu practica internațională, cu toate normele de drept existente la moment. Atunci toate normele de drept erau constituite din prevederile tratatelor bilaterale.
- ^ Constantiniu, Florin: Op. cit. România și pactul Ribbentrop - Molotov.
- ^ Constantiniu, Florin: op. cit. - România și geneza Operațiunii „Barbarossa”
- ^ "REVOLUȚIE LA CHIȘINĂU
- ^ OSCE Press release - OSCE Mission to Moldova condemns post-election violence and appeals to all sides for restraint
- ^ "100 de polițiști răniți în confruntări
- ^ "193 de persoane au fost arestate la Chișinău
- ^ Dovada crimelor miliției lui Voronin
- ^ Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. Resursele naturale și mediul în Republica Moldova: Culegere Statistică. Chișinău, 2010. p. 17. Accesat 23 octombrie 2011.
- ^ Andrieș, S.; Cerbari, V.; Filipciuc, V. Starea de calitate a învelișului de sol și măsuri de remediere. Akademos, nr. 3(18), septembrie 2010, p. 80-87. Accesat 23 octombrie 2011.
- ^ Moldova iese din epoca Voronin, evz.ro, accesat la 2 septembrie 2009
- ^ Orange Moldova
- ^ Mobias Banca (Groupe Société Générale)
- ^ Banca Comercială Română
- ^ Republica Moldova: În anul 2010 salariul mediu lunar din economia națională a constituit 180 de euro
- ^ În 2012, salariul mediu lunar pe economie va constitui 3550 lei
- ^ În 2012, salariul mediu lunar pe economie va constitui 3550 lei
- ^ În 2012, salariul mediu lunar pe economie va constitui 3550 lei
- ^ ANRCETI | Evoliția pieței comunicațiilor electronice
- ^ Date statistice din Registrul de stat al populației referitor la persoanele fizice cu loc de trai în Republica Moldova în profil administrativ-teritorial (starea la 1 septembrie 2011)
- ^ rezultatele oficiale ale recensământului din Republica Moldova
- ^ „Grupul de experți din cadrul misiunii internaționale de observare a recensământului în Republica Moldova și-a exprimat disponibilitatea de a consulta Biroul Național de Statistică în procesul de evaluare a datelor recensământului“, publicat în Moldova Azi, ediția din 18 mai 2005, atribuit grupului de presă Flux.
- ^ http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamintul_populatiei/vol_1/8_Nation_Limba_vorbita__materna_ro.xls
- ^ Peste 17.000 de basarabeni au primit cetățenia română de la începutul anului
- ^ 2.600 cetateni moldoveni au primit cetatenie bulgara in 2009
- ^ Radiofonie românească: Radio Basarabia
- ^ Calendar Național
- ^ Parlamentul a decis: “27 august – Ziua Independenței” | UNIMEDIA - portalul de știri nr. 1 din Moldova
- ^ CODUL MUNCII AL REPUBLICII MOLDOVA Articolul 111. Zilele de sărbătoare nelucrătoare.
- ^ Activitate turistică în Republica Moldova 1997-2004, publicat de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova la 16 februarie 2006
- ^ „Oamenii de afaceri critică noul brand al Republicii Moldova” publicat de Reporter.md la 3 iunie 2006
[modificare] Bibliografie
- Dicționar de istorie a României. Meronia, 2007. pag. 42, 226.
- Gothold Rhode. Istoria Poloniei. Wiss: Buchgesell, Darmstadt, 1966. pag. 117–119, 195-196.
- Eb. Beckherrn. Uniunea Sovietică. Un butoi cu praf de pușcă/Conflictul naționalităților. Editura Knaur, 1990. pag. 241–258.
- Matei Cazacu, Nicolas Trifon. La République de Moldavie : un Etat en quête de nation. Paris : Non Lieu, 2010.
[modificare] Legături externe
- ro Situl oficial al parlamentului
- ro Alegeri în Moldova
- ro Deputați europeni în Moldova cu ocazia alegerilor parlamentare. Site-ul oficial al Parlamentului European
- ro MIHAI CIUBOTARU:CE ESTE DE FAPT R. MOLDOVA ?
- ro Sărbătorile naționale ale Republicii Moldova, 9 iulie 2006, interactiunietnice.ro
- en Date despre Moldova pe CIA World Factbook
- en Moldova, diviziuni administrative
- en Moldova, orașe
- en Moldova, hărți
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu